O aglomerare de forţe malefice acţionează în această noapte, conform credinţelor populare: fiarele, mai ales lupii, umblă să mănânce vitele celor care nu ţin sărbătorile; lupoaica prinde pui pe care-i va făta în noaptea de Sf. Gheorghe, ies strigoii, copii din flori devin strigoi, vrăjitoarele iau mana vitelor. De aceea se efectuează o serie de practici magice de apărare: nu se dau cărbuni afară, se ascund coasele şi limbile meliţelor, se lipesc cruci de ceară de coarnele vitelorşi se înconjoară cu mac, se îngroapă drob de sare descântat în pragul uşii grajdiului, se întorc vasele cu gura-n jos şi se înconjoară casa şi grajdiul cu lumânare aprinsă, se fac cruci cu usturoi la geamuri şi uşi, se mănâncă usturoi. Este o noapte când animalele vorbesc deoarece Sf. Andrei este patronul lor, dar este pericol de moarte pentru om să le audă..
Este noaptea când fetele care mănâncă o cocă special făcută îşi pot afla ursitul. Se fac vrăji de dragoste, de noroc, de spor, de rău pentru duşmani. Starea vremii dă informaţii despre iarna care vine: luna plină şi cerul senin anunţă o iarnă moinoasă, iar luna plină dar cu ninsoare sau ploaie anunţă iarnă grea cu zăpezi mari.
30 noiembrie Sf. Apostol Andrei cel Întâi chemat, ( chiar daca unele culte sau pastratori ai secretelor devedesc contrariuul, inclusiv Dan Brown) sfantul este consideat Ocrotitorul României (Sântandrei, Ziua Lupului)
Sf. Ap. Andrei, cel care a propovăduit creştinismul pe meleagurile noastre este considerat ocrotitorul României.
Sărbătoarea se ţine până la prânz apoi se pot face unele munci, dar nu se lucrează la câmp, nu se coase şi mai ales nu se înprumută şi nu se dă nimic din casă. Cei care nu respectă sărbătoarea se înbolnăvesc şi vor avea pagubă la recoltă sau la vite.
Fetele îşi fac farmece de dragoste. Se mănâncă diverse mâncăruri cu usturoi, ca o protecţie de forţele malefice, şi plăcinte îndulcite.
O crenguţă de măr pusă în apă, dacă înfloreşte de sfântul Vasile, prevesteşte un an roditor.