Dan Lake se detaseaza ca un sculptor talentat, un vrajitor cu dalta si ciocanul, in ale carui maini dibace duritatea marmurei, flexibilitatea lemnului si caldura bronzului sunt imblanzite cu maiestrie de un Pygmalion modern. Focul sau launtric provine, dupa cum singur spune, din dorinta de a crea si de a da expresie framantarilor lui interioare, prin imagini vizuale, dar si poetice. S-a nascut la Bucuresti, īn 1952 si din 1983 a ales sa locuiasca la Sydney, iar apoi la Lismore, Australia. Sculpteaza de la varsta de 16 ani, dedicandu-se cu nadejde si obsesie sculpturii. Dupa studii de arta, īntre 1973 si 1976, a parasit tara īn 1982, īn plina degringolada comunista. In suieratul de gloante al granicerilor, a trecut Dunarea in Iugoslavia si dupa cateva luni petrecute in inchisori si lagare de refugiati, s-a stabilit Australia.
Intre 1984-1985 studiaza la Institutul de arta din Sydney, obtinand ”Post graduate diploma in sculpture” – City Art Institute. Īncepe o cu totul remarcabila cariera artistica si are numeroase expozitii personale si de grup īn Australia, Japonia si Austria. Expune la Hogarth Gallery Sydney, Holdsworth Contemporary Gallery Sydney, Access Gallery Sydney, Gallery 460 Gosford (1986), Blake Prize Blaxland Gallery Sydney, Wynne Prize Gallery of New South Wales Sydney (1988), Excellent Maquettes Exhibition, The 7th Henry Moore Grand Prize Exhibition, The Hakone Open Air Museum Japan (1991), King Street Gallery and Defiance Gallery Sydney (1998).
Sculpturile sale se gasesc īn muzee din Romānia, Hong Kong si Coreea de Sud, precum si īn colectii particulare din Romānia, fosta Iugoslavie, Statele Unite, Japonia si fireste, Australia.
Este un inveterat romantic, ce stie sa atinga coarda noastra sensibila prin sculpturile pe care le realizeaza, clasic – realiste, dar si prin cele de natura erotica. Arta portretului este prezenta si exprimata in diverse materiale, cu convingere si dexteritate la toate varstele, iar naturaletea figurilor, armonia proportiilor si eleganta invita privitorul la o examinare mai profunda, chiar la contactul tactil. Forta si framantarea interioara a acestora este demna de cea a artistului. De altfel, chiar modul cum ii este alcatuita fiinta - un om extrem de vioi, cu ochi adanci, de un verde sagalnic si o voce calda, duioasa – vorbeste despre sensibilitatea lui Dan Lake. Dispozitia lui romantica o demonstreaza si prezenta unui puternic filon clasic greco – roman, precum si elementele de arta orientala si sugestiile venite dinspre arta neagra, ce se regasesc in sculpturile sale.
Insa romantismul lui Dan Lake se revarsa si in poeziile pe care le scrie intre loviturile ritmice la spartul pietrei, dar si in momentele de reflectie, cand pasiunea devoranta pentru sculptura ii dau ragaz. “De ti-a fost dor cum mi-a fost mie/ La margine de lume ratacit/ Am fi cazut ca doi viteji/ Fara osteni, pe cāmp de batalie/ Dar spada nevazuta a taiat/ In mine mai adānc, fara crutare/ Si-acum īmi e deschisa carnea/ Rasfrānta peste osul ce albeste/ Si fluiera īn vāntul care arde/ Cu melodii scadente si suave.”
Acestea sunt o modalitate alternativa de exprimare a unei sensibilitati debordante. In poezie, romanul din Lismore, Australia, exprima mai direct tristetea grea, angoasa, o senzualitate intensa pe fondul unei deznadejdi cānd obscure, cānd patetice. Cuvintele sale au o materialitate grea, iar rostirea este simpla, grava si tulburatoare: “Am fost māndru cāt am fost,/ Mama/ Dar acum ma bate viata/ Cu pumni grei/ de piatra,/
Mama/ Vānata mi-e carnea/ Unde/ pietrele lovesc/ Sāngele tāsneste/ Ca izvoare sfinte,/ Mama/ Viata ma loveste/ Grindina si ger/ Dusmanie mare/ Cade acum din cer…” (Mama)
Multe dintre poeziile foarte expresive din volumul “Sculptura si poezie din exil” sunt erotice si acopera un registru complet. Unele sunt suave si tandre (“Domnita”, “Iubire”), altele senzuale, (“Veghe”, “Vocea”, “Pasiune”), iar altele exprima disperarea fata de trecerea timpului, care aduce singuratate si spaima (“Elegie”).
