Am sa va povestesc o intamplare reala .
In anul 1982 am plecat la post in Barlad, an in care sotia mea era gravida .
In Barlad era un om numit Ionita, pe care oamenii din oras il considerau nebun, pentru ca nu vorbea cu nimeni, decat cu cainele sau de paza .
Sotia a vrut sa ii dea niste bani de pomana .
Mos Ionita o refuzat .
Sotia mea a facut un pachet cu mancare si i l-a oferit .
Mos Ionita o refuzat .
Intrigat l-am intrebat de ce ma refuza si mosul cu ochi albastri ca marea, mi-a raspuns : " ma cearta sfantul Pavel "
Fiind un pasionat al filozofiilor, religiilor, etc nu puteam intelege ce vroia sa zica .
L-am intrebat : " mos Ionita ce crezi despre sfinti " ?
Dansul : " sfintii sunt printre noi "
Iritat de raspuns, am insistat : " mos Ionita ce crezi despre icoane " ?
Dansul : " nu te injura, nu te scuipa, nu te bat "
Eu : " dar despre domnul Iisus ce imi poti spune " ?
Dansul : " a venit ca om, l-au batut, l-au injurat, l-au scuipat "
Si ...
Orice argumente filozofice as fi adus eu, acest ortodox vechi mi le facea varza prin simplitatea raspunsurilor .
Era un om sfant si eu am avut sansa sa il cunosc si sa ma schimb .
De aia va povestesc si voua acest dar primit de mine .
Sa va dea Domnul pace in suflet .

Daca timpul ar fi un elastic, l-as intinde si as avea mai mult
Mersi de atentionare, acum am citit si raspund