Tâmpa se înalta la circa 400 m deasupra oraşului Braşov. Rezervaţie naturală ce se întinde pe o suprafaţă de 150 ha, Tâmpa este şi singura rezervaţie peisagistică din judeţul Braşov.
Aici au fost descrise pentru prima dată două endemisme (specii care traiesc numai într-un anumit teritoriu) româneşti: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) şi obsiga bârsană (Bromus marcensis).
Tâmpa adaposteşte multe specii de păsări, mamifere şi însecte (aici s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din ţara noasta.
La începutul anilor '40, s-a pus problema săpării unui tunel pe sub Tâmpa, care să facă legătura între oraşul vechi şi cartierul Valea Cetăţii. Din cauza izbucnirii războiului, proiectul a fost abandonat, după primele încercări de sfredelire. În vremea comunismului, când în Răcădău au avut loc ample lucrări de construcţie (peste 10.000 apartamente), problema tunelului a ieşit din nou pe tapet: „apare ca imperios necesară străpungerea muntelui Tâmpa cu un tunel. În viziunea planului din 1979, străpungerea s-ar fi realizat în partea estică, paralel cu străzile C-tin Dobrogeanu Gherea şi Tâmpei. Câteva date de reper: lungimea: 842m; lăţimea: 9,8m; înălţimea: 7,65m. Cantitatea rocii excavate: 100.000 m³. Cost total (în 1984): 163 milioane de lei. Potrivit specialiştilor Consiliului Judeţean Braşov, în 2003 suma a fost estimată la aproape 11 milioane de euro.
De-a lungul vremii s-a vorbit despre existenţa, în interiorul muntelui, a sute de mii, sau chiar a milioane de hectolitri de apă, adunate într-un lac (unii susţin că sărat, iar alţii - dulce). Spargerea muntelui pentru realizarea tunelului ar duce la inundarea oraşului. Totuşi, specialiştii nu confirmă existenţa acestui ochi de apă.
În prelungirea Tâmpei, este Dealul Melcilor. De aici se poate admira cartierul braşovean Răcădău.
Dealul Cetatii Lempes la 8 km de Braşov, se întinde în N-V comunei Hărman pâna langă comuna Sânpetru, având altitudinea maxima de 720 m cu o suprafaţă de 274,52 ha.
Este parţial împadurit cu specii vegetale deosebite.
Prezenţa vegetaţiei xerofile, formată în perioada caldă şi relativ uscată din
post-glaciar, a determinat declararea acestui deal ca rezervaţie ştiinţifică.
Mlaştinile de la Hărman, Prejmer cu o suprafată 200 ha decretată ca rezervaţie în 1962.
În depresiunea Bârsei, la nord de Marele Cot al Oltului, în jurul localităîilor Hărman, Prejmeri s-au format numeroase mlaştini eutrofe, care adapostesc o floră şi o faună rară cu numeroase relicte glaciare.

Frumos!
Verdele este culoare mea preferata!
In Brasov am stat aproape 2 ani, dar eram mica si nu-mi amintesc decat vag , intre un an si jumate si trei ani.

Ne-am facut insa prieteni acolo, cea mai veche prietenie a mea, dateaza din acea perioada.
Ne duceam mereu la Brasov, urcam pe Tampa si la Poiana, cunosc destul de bine zona.
Nu am mai fost insa de 15 ani acolo.
Prietena mea locuieste in centru si mi-a botezat fata.