Iedera valsează, sus pe o licarnă,
dragă-mi este toamna, cu a ei năframă!
Degetele vânt fața mi-o mângâie,
boabele de struguri ‘s aromate-n vie!
Soarele spre noi, de acum privește
blând a lui privire, nu mai dogorește!
Pe albastrul cer, trec cocori în șiruri,
mustul este stors, curge râuri, râuri!
Toamna e stăpâna sufletului meu,
dulce-i nebunia, de iubești mereu!
Galbenul mă-ndeamnă spre sufletul tău,
iubește-mă toamnă, să iubesc și eu!
Crizanteme mândre ochii mi-i desfată,
asta este toamna, cea adevărată!
Lăcrămiază gândul, ploaie sunt și eu
pământul mustește prin sărutul meu.
Zilele de toamnă dusu-s-au spre zări,
frunzele de-aramă prevestesc ninsori!
rodica cernea
