http://ro.netlog.com/go/explore/videos/videoid=ro-433672
Sunt eu,
într-o mie de cuvinte
și-o mie de stări.
Ești tu,
ce-n neguri la drum lung spre mine te-așterni.
Suntem noi,
cu visuri, cu șoapte,
ce-n noapte
n-avem cuvinte dorul să-l spunem.
E-o taină, el, ecoul,
e prelungirea cuvintelor nerostite
și geamătul valului înspumat
ce de neclintita stânca s-a spart.
E ploaia,
ce-n mii de lacrimi ea se risipește
spălând pervazul ros de vreme,
spălând noroiul timpului,
ce peste noi se-așterne!
rodica cernea
